miercuri, 5 ianuarie 2011

Vipera comună

Vipera berus

Phylum: Chordata
Clasa: Reptilia
Ordinul: Squamata
Familia: Columbridae



Vipera comună
Are lungimea de totală la femele 68 (excepţional până la 87) cm; masculii sunt mai mici, de 65 cm; 132-151 (obişnuit 144-149) gastrostege la masculi; 24-38 (obişnuit 28-33) urostege; A întreagă; 6-10 supralabiale, a 4-a sau a 4-a şi a 5-a sau rar a 3-a şi a 4-a aşezate sub ochi. Ochiul este înconjurat de 6-13 solzi, separat de supralabiale printr-un rând (rar două, var. bosniensis) de solzi; înaintea fiecărui ochi sunt câte două cantale (rar fuzionate). Botul este trunchiat sau uşor rotunjit; dorsal plat sau cu cant rostral foarte ridicat.

Masculii au spatele mai totdeauna cenuşiu (cenuşiu-albăstrui, verzui-albicios), cu o dungă neagră longitudinală sinuoasă sau un pronunţat zigzag ascuţit, slab distinct la indivizii cu coloraţie întunecată, absent sau redus la o dungă rectilinie pe şira spinării. Laturile corpului au pete întunecate, mai mult sau mai puţin rotunde. Capul este pătat mai mult sau mai puţin cu negru, iar către ceafă apare o pată unghiulară neagră. Ceafa este gălbuie. Abdomenul este cenuşiu, albăstrui sau negricios, mai mult sau mai puţin pătat cu alb, galben sau cafeniu cu pete negre. Vârful cozii e ventral gălbui la femele, dorsal cu un desen mai egal, mai întunecat, cafeniu, roşu până la cenuşiu-cafeniu, galben-cafeniu întunecat sau verde-măsliniu. Abdomenul este cenuşiu; vârful cozii e galben mai mult sau mai putin strălucitor. Dintre varietăţile de culoare, cea mai comună la noi este var. prester, neagră; puii sunt cenuşii la naştere şi către 2 ani devin negri.

Este mai mult nocturnă, cu modul de viaţă asemănător cu al Vipera ursinii. Pe vreme noroasă e foarte agresivă; muşcătura este uneori mortală. În captivitate refuză hrana şi cel mai des moare. Prima acuplare are loc primăvara, a doua toamna, dacă prima a fost timpurie. Femela naşte 5-20 pui în iulie-septembrie, care încep să vâneze imediat după naştere. Hibernează din noiembrie-decembrie. Este răspândită aproape în toată Paleartica, iar la noi, în tot lanţul carpatic şi în regiunea de dealuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu