miercuri, 5 ianuarie 2011

Tritonul cu creastă

Triturus cristatus

Phylum: Chordata
Clasa: Amphibia
Ordinul: Urodela
Familia: Salamandridae



Tritonul cu creastă
Este cea mai mare specie de triton din România. Masculul are 13-14 cm, femela 16-18 cm. Corpul este robust, oval în secţiune, capul puţin mai lung decât lat, botul rotunjit, fără şanţuri longitudinale. Lungimea cozii este mai mică sau egală cu a corpului. Cuta gulară este prezentă. În timpul reproducerii, femela are un şanţ longitudinal dorsal, iar masculul o creastă dorsală înaltă, zimţată, întreruptă brusc printr-o şa la baza cozii; coada e turtită lateral, cu o muchie superioară şi una inferioară. Pielea este mai mult sau mai puţin aspră, capul şi parotidele au pori evidenţi, pliul gâtului clar distinct. Dinţii vomero-palatini sunt pe două rânduri paralele, foarte rar uniţi. Când se întind membrele de-a lungul corpului degetele se ating.

Masculii au o coloraţie vie, specifică: dorsal cafenie-măslinie sau cafenie până la negricioasă, cu pete de un negru intens. Capul, în timpul reproducerii, e negru cu alb. Irisul e auriu, pătat închis, cu margine aurie în jurul pupilei. Laturile corpului şi gâtul sunt negre, punctate cu alb şi cafeniu-roşu. Abdomenul e roşu-gălbui, pătat cu negru. Degetele sunt gălbui întunecat, inelate cu negru. Umflătura cloacală e negricioasă. Laturile cozii au benzi longitudinale albăstrui-argintii, mai clare în timpul rutului. Femelele au aceiaşi coloraţie, dar fără creastă dorsală; muchiile cozii sunt înguste şi fără benzi longitudinale pe laturi, iar cloaca şi muchia inferioară a cozii sunt galben-portocaliu, fără pete. De obicei, pe mijlocul spatelui, au o linie longitudinală galbenă, evidentă şi la tineri. La masculi, cloaca este umflată şi neagră. La femele cloaca nu este umflată, iar deschiderea cloacală este colorată în galben.

Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât şi în cel terestru. Este o specie predominat acvatică, preferând ape stagnante mari, cu vegetaţie palustră. Deseori poate fi întâlnită în bazine artificiale (locuri de adăpat, iazuri, piscine). Este întâlnit la altitudini cuprinse între 100-1000 m. În România este răspândit aproape pretutindeni. Lipseşte din Dobrogea şi lunca Dunării unde este înlocuit de Triturus dobrogicus.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu