miercuri, 5 ianuarie 2011

Salamandra

Salamandra salamandra

Phylum: Chordata
Clasa: Amphibia
Ordinul: Urodela
Familia: Salamandridae



Salamandra de foc
Are corpul greoi, de dimensiuni mari, până la 20 cm, ocazional peste. Corpul este robust, masiv şi îndesat, cu coada mai scurtă decât corpul, cilindrică, lipsită de muchii. Capul este romboidal, turtit dorso-ventral, cu lăţimea mai mare decât lungimea. Ochii sunt mari, proeminenţi, cu iris cafeniu întunecat aproape negru. Picioare sunt scurte şi puternice, cu degete uşor lăţite. Deschiderea cloacală e longitudinală cu buzele mai umflate la mascul decât la femelă. Pliul gâtului rste clar distinct. Pielea e netedă, uneori cu peri pe partea dorsală şi şanţuri verticale pe laturile capului (şanţuri costale). Paratoidele sunt mari, distincte.

Puii au branhii externe scurte şi ramnificate, au picioare şi o creastă dorsală în prelungirea membranei codale. Sunt cenuşii sau roşcaţi, cu reflexe metalice verzui sau aurii şi cu pete cafenii dispuse neregulat; au abdomenul albicios spre portocaliu. La eclozare, larva măsoară 20-30 mm, iar după 3-4 luni ating lungimea totală de 55-65 mm, pierd branhiile şi capătă o coloraţie nouă, cu pete galbene; din acest moment părăsesc apa, devin tereştrii, iar după 4 ani sunt capabili de reproducere.

Este un animal nocturn şi crepuscular. Pe timp secetos se întâlneşte foarte rar. Iernează pe sub tufe de ierburi, în muşchi, pe sub pietre. În pofida aspectului greoi, se poate deplasa foarte repede când este ameninţată.
Reproducerea are loc din primăvară până în vară; acuplarea se petrece pe uscat, femela depune puii (10-24, rar 50-70) în apă, din aprilie până în iunie, înveliţi într-o membrană subţire şi transparentă, care crapă în apă îndată după pontă. Ponta se poate depune şi în mai multe etape, pe parcursul a câtorva săptămâni.

La noi, specia trăieşte prin pădurile de foioase întunecate şi umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m până la limita golului alpin. Lipseşte din zonele cu teren nisipos. Este caracteristică pădurilor de fag, deşi nu se limitează doar la acestea. Specie strict terestră, poate fi întâlnită la distanţă faţă de apă, deşi nu suportă uscăciunea. Larvele pot fi găsite atât în ape stătătoare cât şi în ape curgătoare, prezente frecvent în izvoarele amenajate pentru animale şi chiar în fântânile puţin adânci.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu